Dialog Social

Ce este Dialogul Social?

Dialogul social poate fi definit ca un proces permanent și evolutiv de consultare, negociere sau pur și simplu ca schimb de informații între reprezentanții guvernelor, ai angajaților (sindicatele) și ai angajatorilor (patronatele) pe probleme de interes comun legate de politica economică și socială.

Poate avea loc la nivel național, regional sau la nivel de întreprindere. Poate fi trans-sectorial, sectorial sau un mix între acestea.

Când vine vorba despre conturarea politicilor publice și a legilor la nivel național, dialogul social este esențial pe tot parcursul procesului de elaborare. Iar în acest proces, sindicatele și patronatele nu sunt singurele care au un cuvânt de spus: ca parte a societății civile, organizațiile non-guvernamentale au rolul lor bine conturat și sunt foarte active. Atunci când la discuții iau parte și acestea, vorbim despre dialog civic.

În România, partenerii sociali și modalitatea de reprezentare sunt reglementate prin Legea Dialogului Social Nr. 62/2011

De ce avem nevoie de Dialog Social?

Într-un climat atât de complex ca cel de acum, în care procesele economice sunt mai interconectate decât oricând și relațiile de muncă sunt într-o transformare fără precedent, dialogul social eficient are un rol crucial pentru stabilitatea și progresul societății în ansamblu. Scopul principal al dialogului social este de a promova consens și implicare democratică în rândul principalilor agenți din relațiile de muncă.

Activitatea patronatelor și a sindicatelor nu se concentrează, însă, exclusiv pe subiectul muncii, ci acordă interes tuturor problemelor din sfera economică, socială, financiară și fiscală care privesc cetățenii și companiile. O bună parte dintre aceste teme fac obiectul de activitate al multor organizații non-guvernamentale, motiv pentru care este esențial să fie și acestea parte din discuție: ele aduc viziuni cât mai diverse, contribuind la o formă finală echilibrată a proiectului de lege, care ține cont de toate laturile.

Structurile și procesele de dialog social au puterea de a rezolva probleme economice și sociale importante, de a încuraja buna guvernare, de a promova pacea și stabilitatea socială și industrială și de a stimula progresul economic.

Tipuri de dialog social

Bipartit


Între reprezentanții angajaților și cei ai angajatorilor, între sindicate și patronate. Poate lua forma negocierilor colective, a co-determinării sau a consultării pe decizii. Acest tip de dialog poate avea ca finalitate contracte colective de muncă, schimbări de politici ale companiilor și acorduri (trans-)sectoriale.

Tripartit

Această formă include participarea autorităților și a altor entități publice, pentru a discuta politici publice economice și sociale. El este atât instituționalizat, cât și informal, în cazuri în care e nevoie de contribuția autorităților, sindicatelor și patronatelor. În urma acestor negocieri, se pot modifica standardele naționale și internaționale în muncă, Codul Muncii sau alte legi și politici publice.

Instituțiile unde se întâmplă dialogul social

Consiliul Economic și Social (CES)


CES este cel mai important for de dialog prevăzut de lege. Este un organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului României în domenii ce țin de politicile economice, financiare și fiscale, relații de muncă, protecția socială, politici salariale și egalitate de șanse, educație, tineret, dezvoltare durabilă, profesii liberale, etc. Membrii CES includ reprezentanți ai patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național și ai societății civile, care se reunesc în Comisii de specialitate și în Plen.

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS)

Este un organism consultativ la nivel național al partenerilor sociali, prezidat chiar de prim-ministru, ce cuprinde președinții confederațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, reprezentanți ai Guvernului, reprezentantul Băncii Naționale a României, președintele Consiliului Economic și Social și alți membri conveniți cu partenerii sociali. Printre temele abordate aici se află: stabilirea salariului minim, strategii și proiecte în domeniul social, negocierea și încheierea acordurilor și pactelor sociale, stabilirea sectoarelor de activitate și multe altele.

Comisiile de dialog social din cadrul ministerelor și autorităților locale

Ele au rol consultativ și includ reprezentanți ai administrației publice centrale sau locale, după caz, și reprezentanții organizațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Aici, acestea își fac pentru prima dată cunoscute pozițiile vizavi de un act normativ în procesul de elaborare, având loc un prim contact între ele și autoritatea care a inițiat proiectul.

Dialog social european

La nivelul Uniunii Europene există o instituție similară CES-ului, Comitetul Economic și Social European (CESE). La fel ca în cazul CES, aici reprezentanții angajaților, ai angajatorilor și ai societății civile din toate statele membre dezbat probleme de interes din sfera socială, economică și culturală care privesc Uniunea și statele membre în ansamblu. Confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național din România au câte un loc propriu în cadrul CESE, reprezentând la nivelul Uniunii interesele fiecărei părți.

Dialog social internațional

Organizația Internațională a Muncii (OIM) - agenția tripartită a Organizației Națiunilor Unite (ONU), reprezintă forul în cadrul căruia se desfășoară dialogul social tripartit la nivel internațional, cu reprezentarea guvernelor, angajatorilor și a reprezentanților lucrătorilor din statele membre. Confederațiile patronale și sindicale din România participă la aceste discuții prin afilierea la organizațiile angajatorilor, respectiv lucrătorilor constituite la nivel internațional.

Un dialog social funcțional menține pacea socială și contribuie la bunăstarea tuturor părților societății.